Romania: no choice!


Competentele domanei Elena Udrea cred ca nu pot fi tagaduite. Ma refer aici la anumite competente, mai de graba, din sfera privata, care o recomanda cu atata insistenta in functiile inalte, caci competentele de ministru ii lipsesc cu desavarsire. In ultima vreme, duduia s-a ocupat de turism, de acum se va ocupa si de dezvoltarea regionala, manarind fonduri la care alti ministri se uita cu jind. „Blonda de la drept” s-a tot lauda mai daunazi cu „oscarurile” din turism pe care ministerul condus de domnia sa le-a castigat. Sa vedem, insa, cum arata turismul romanesc experimentat de mine in prima persoana intr-o frumoasa zi de sambata.

SLoganul „Romania land of choice” a fost nelipsit din viata mea. Daca ma uitam pe Eurosport la Turul Frantei, il vedeam. Cand aveam drumuri prin Roma il vedeam pe alocuri. Era un slogan omniprezent care poate chiar a dat italienilor impresia ca spatiul mioritic ar fi, cumva, un rai unde poti face aceleasi lucruri ca in Occident, dar pe bani mult mai putini. Ceea ce nu stiu, insa, straini, este ca sloganul „land of choice” se refera probabil la oferta abundenta de reviste mondene in care duduia Elena Udrea si-a expus farmecele efemere spre deliciul celor interesati. Sau poate se refera la imaginile care o surprind in timpul exercitarii functiei sale de ministru. Mereu cu haine stramte, mereu cu decolteul generos sau cu pantaloni atat de stramti incat i se vad chiloteii tanga cu „snurul” acolo unde ii este locul. Cand vine vorba de asemenea aspecte, Romania este un adevarat rai, unde oferta este atat de bogata incat alegerea devine o reala problema. Imbarazzo della scelta, ar spune italienii.

Cand vine vorba de turism, insa, sloganul ar trebui sa sune „Romania, no choice”.

Dupa cum ziceam, intr-o frumoasa zi de sambata am dorit sa merg cu fratele meu si sotia sa la schi. DEstinatia aleasa: Muntele Mic. Loc pitoresc, extrem de frumos care imbina pitorescu muntilor de inaltime medie cu semetia muntilor inalti. Urcand spre Muntele Mic, varful Tarcu  saluta maiestuos turistii de la cei 2200 m ai sai, aproape mereu inzapezit si atragator. Pacat ca pentru a te bucura de acease trairi inaltatoare pe care doar muntele ti le ofera, iarna trebie sa te folosesti de serviciile telescaunului construit prin anul 1969 (parca) si adiministrat romaneste 100%.

Dar sa o luam cu inceputul. Anul acesta zapada a fost un tabu pentru iubitorii sporturilor de iarna. Nu a prea fost nici in Romania si nici in Banat. Atunci cand a fost, nu se putea ajunge la partii, caci drumurile erau inzapezite. Cand se dezapezeau (ma rog, ar fi ceva sa se dezapezeasca singure) nu mai era nici zapada. Ca sa ne asiguram ca putem face macar cateva coborari am sunat cu o zi inainte la o cabana chiar de pe Muntele Mic. Ni s-a spus ca se schiaza fara probleme, desi stratul de zapada nu este foarte gros. Asta se intampla la ora 18:00 din ajunul plecarii.

Ajunsi la telescaunul de la Borlova, responsabilii stateau linistiti la o bere. Evident, cablul nu mergea. Intram, salutam, spunem ca vrem sa urcam pe Muntele Mic pentru a schia. La cota unde se afla telescaunul nu era zapada deloc si o temperatura cam de 9 grade la ora 9 dimineata. Ni se spune ca sus este zapada si ca se poate schia, doar ca zapada este destul de moale si stratul nu foarte gros. Vazand ca drumul era uscat intrebam daca putem urca cu masina, ca doar telescaunul nu mergea.

„Nu se poate!! Mai sus este gheata pe sosea. Doar daca aveti masina de teren sau tractiune integrala.

-Nu aveam.

-Atunci ce facem?
-Pai luati bilet si va urcam cu telescaunul. 40 RON dus-intors.

Ok, am luat biletele si am asteptat in continuare sa-si termine berile. Cand si le-au terminat, oamenii au iesit afara.

-Cablul a sarit din cauza vantului. Nu putem porni telescaunul, dar va urcam cu Jeep-ul,

Bun, pana aici, totusi nimic inacceptabil. Urcam in Jeep si pornim. Pe masura ce urcam mai sus si mai sus, drumul tot uscat era, fara pic de zapada. Marturisesc ca atat eu cat si fratele meu cunoastem zona destul de bine. In „tineretea noastra” am participat la Enduromania si am batut zona pe bicicleta, cand drumul de la telescaun la Muntele Mic nu era asfaltat inca. Ajungem in Saua Jigoriei si zapada ioc. In masina schimbam priviri nedumerite. Eram deja la aproximativ 1000 m si nici urma de zapada.Continuam urcusul cu jeep-ul confortabil. In cele din urma au inceput sa apara firicele de zapada pe marginea drumului, dar doar atat. Si drumul tot uscat era.

IN cele din urma ajungem si pe platou, unde era  ceva zapada, dar de abia acoperea putin iarba. Damburile de pamant si bolovanii brazdau hidos stratul subtirel de omat. Cu 200 de m inainte de statia telescaunului a fost intr-adevar o portiune cu putina gheata pe drum. Maxim 20 de m.

Am ajuns sus cu dezolarea pe frunte. Fusesem mintiti cu nerusinare. Pe Muntele Mic nu se putea nicidecum schia. Nici cu o zi inainte (cand sunasem noi) nici cu 2 zile inainte. Ne mintise cabanierul pe care il sunasem cu o zi inainte, ne mintisera si cei de la telescaun care stiau cum e zapada sus, caci au mereu cativa oameni sus pe platou si cativa oameni jos la statia din apropierea Borlovei. Cabanierul crezuse ca venim sa stam mai mult timp si ca ne jupoaie de niste bani. S-a inselat insa. Noi veniseram doar pentru o zi. Cei de la telescaun au crezut si ei ca ne jupoate de niste bani, si ei chiar au reusit.

Eram descumpaniti. Jeep-ul a plecat. Noi am ramas sa mai gustam putin din sfintenia muntilor si sa ne jucam cu vantul care batea foarte tare pe platou. Ni s-a zis ca la ora 13:30 va mai veni o alta masina dupa noi, un camion, caci doreau mai multi turisti sa coboare in acea zi. Am mers la un restaurant unde am asteptat 40 de minute aproximativ pentru o portie de gordon bleu si cartofi prajiti, mancaruri care la meniu se gasesc la orice restaurant la categoria „minuturi” si sunt gata in maxim 10 minute. (Ovidiu, fratele meu bucatar, spune ca 5 minute sunt de ajuns. Eu sunt indulgent si le dau totusio 10). Nu am cerut paine, ospatarul ne-a adus insa un cos de paine. Nu ne-am atins de paine ospatarul ne incasat, evident, si painea. Bonul primit: unul scris de mana, fara nicio informatie dintre cele care, prin lege, trebuie sa fie trecute pe orice bon. Astea da servicii!

Bun. Ne intoarcem la statia telescaunului de unde trebuie sa fim luati cu camionul si coborati, din nou, la Borlova. Camionul era deja parcat. Un camion asemanator cu cele din armata, prevazut cu 15 locuri. Responsabiluyl de la telescaun ne deschide usile camionului si ne face un rezumat al turistilor care trebuie sa mai vina:

-un grup de 12, voi trei si inca vreo 5, 6 persoane.

Adica 21 de persoane pe 15 locuri, fara a mai socoti bagajele. In cele din urma, oamenii au inceput sa vina. Grupul de 12 era sus de 5 zile, prin urmare aveau si bagaje pe masura: rucsaci, schiuri, board-uri, plase. Cu toata bunavointa de care toata lumea a fost capabila, nu ne-am putut inghesui in camion mai mult de 17 persoane adulte, 3 copii tinuti in brate si bagajele aferente. Au aparut, evident, certuri cu soferul de la telescaun care sustinea sus si tare ca mai intra 3 persoane. Cu toata bunavointa, nu mai intra nici macar un ac. I-am sugerat sa mai cheme jeep-ul caci ceea ce fac este inadmisibil, ca am platit niste bani destul de frumusei si ca suntem dusi ca vitele, ca asa ceva nu se cade intr-o tara civilizata etc.

Soferul se scuza jenant zicand ca si masinile astea pot urca doar la ore fixe. Atunci un alt domn a obiectat promt ca, daca este asa, conform legii la statiile de telescaun trebuie afisate acele ore. Degeaba, soferul parea orb si continua sa spuna ca mai este loc si ca serviciile pe care telescaunul ni le oferea erau extrem de civilizate. Ce sa faci, de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. A incercat sa mai inghesuie un om in camion, dar a vazut ca totusi chiar nu se poate. Noi cei din masina stateam deja unii peste altii ca sardinele cu un munte de bagaje la mijloc.

Ca sa punem sare pe rana, trebuie spus ca cei de la telescaun stiau exact ca vor sa coboare 20-23 de persoane care, cu exceptia noastra, aveau bagaje consistente. In loc sa trimita sus si camionul si jeep-ul cum ar fi fost normal, ei au trimis doar camionul crezand ca ne inghesuie cumva si ca profitul va fi mai balsoi.

Ne-am enervat cu totii foarte tare. Ma intreb doar, daca eu as fi venit cu un prieten german la Muntele Mic, el ce parere si-ar fi format despre Romania? Cred ca raspunsul este clar. Romania: no choice!

P.S. In camion mirosea ingrozitor a benzina. Atat de ingrozitor incat cumnatei mele i s-a facut realmente foarte rau.

Anunțuri

17 răspunsuri

  1. Tipic Romanesc. Mai avem mult mult pana sa ajungem si noi la niste standarde..Si eu iubesc muntele, si daca ma duc undeva in tara, doar la munte ma duc. Insa la dracu.. la preturile la care am ajuns in ziua de azi, scuza-ma.. imi iau nevasta, chit ca mai dau 200 E in plus, da plec dracu in Elvetia ( la munte ). Si e Elvetia, nu Romania.. Al dracu de tara !

  2. Ma bucur ca in sfarsit cineva si-a luat inima in dinti sa vorbeasca despre ministii nostri de 2 lei, mai ales de Udrea.

  3. Dane, Dane, tu stii ca de acum si pana in 2014, cu o mica pauza electorala in 2012, iti vom spune mereu, dragule, i-ai votat. I-ai votat, ii ai. Ii ai, te speli pe cap cu ei. Ca de la Basescu se impute totu, desi madama e parfumata, eleganta, dichisita, vuitton-izata 🙂

    Sigur, nu ma bucur de necazu tau. Cand mai ai chef de excursii non-schiatice, du-te domle pana la Belgrad, sa vezi ce frumos se poarta aia cu tine si ce capitala decenta au. Cu un parfum de Orient, ca asa ii sade bine Balcanului 🙂

    Ciao.

  4. Da, sigur era vina lu Basescu ca aia mancau mici si te tratau cu dosu, sau ca te cara cu tab-u sau ca TE MINTE. Sigur Basescu le-a zis :

    Bai, cand vine Dan la voi, sa il tratati cu spatele si sa il mintiti daca puteti, cat mai mult ! Cum fac eu.

    Intrebare D-le Caramidariu. Daca alunec pe o banana in piata, e vina lu Basescu ? ( desigur ca e vina lu basescu, pt ca basescu nu da bani, sa se faca curat ! Nu ? Logic..)

    P.S. Urasc clasa politica in totalitatea ei ( E inclus Basescu aici chiar daca l-am votat )

  5. Alo, Florine, atentie mare pe unde calci. Sa nu se intampla, Doamne fereste, vreo nenorocire, cine stie…

    Raspunsul ti l-ai dat singur…

    Precizare extrem de importanta pentru toți aceia care au probleme în înțelegerea sensului adevărat, uneori figurat, al unui text: Nu orice scriitură este serioasă, nu orice scriitură încearcă să demonstreze adevăruri științifice, nu orice scriitură oferă argumente și contraargumente obiective. Unele au alte scopuri, bazate pe umor, ironie, glumă, bășcălie, jovialitate.

  6. In definitiv aici nu este vina lui Basescu si nici chiar vina duduiei. E drept, suparat fiind, m-am luat de ea in primul rand. Dar cred ca problema e fond este mentalitatea oamenilor. Atata timp cat romanul nu isi schimba mentalitatea poate veni si cel mai competent ministru al turismului din lume ca tot nu ar putea schimba nimic.

  7. Apropo de turism. In 2010 am inteles ca avem 3 capitale culturale in „Europa”. Pecs, Essen si Istanbul. La Pecs sigur voi a o vizita la vara. Istanbulul e totusi cam departe.

  8. Pecs e un oras frumos, care merita vizitat. Istanbulul, Dane, e cel mai interesant oras pe care l-am vazut eu vreodata. E un feeling incredibil acolo. Iar Essen e capitala impreuna cu toata zona Ruhr.

  9. CHOICE!
    Buna seara domnule Patrascu! Buna seara domnule Caramidariu! Romania este asa cum o stiti si sunt putine sanse sa se schimbe in viitorul previzibil! Pentru ca Dumneavoastra sunteti tineri, pentru ca mai aveti multe de facut si o viata de trait, indraznesc sa va sugerez sa „alegeti” una din urmatoarele variante:
    1.Romania land of choice!
    2.Romania, no choice!
    3.Romania, don’t choose!
    4.Don’t choose Romania!
    Si daca ati ales, nu ezitati, aruncati-va in „Marea Sperantei” si nu va opriti pana cand ajungeti pe plajele din Terra Australis sau Terra del Fuego, unde incojurati de fosnetul „Oceanului Pacificator”, sa priviti cu speranta spre „Crucea Sudului”! Nu, nu va grabiti sa protestati! Ar putea fi o „ipoteza de lucru”! POSIBILA!
    Pentru mine nu mai exista asemenea „posibilitati”! Fie si pentru fatul ca desi sunt „sagetator” nascut „de ziua Imparatului” ,ca si d-l Caramidariu, sunt mai „vechi” cu 36 de ierni si – in aceste circumstante – singurul drum „cert” este spre „Pacea”( asa se numeste cimitirul din targul meu bucovinean)! Don’t worry…nu sunt un pesimist si nu ma grabesc sa ies din „scena”! Mai am multe de facut! Sa cresc copiii fiicei mele celei mari-psihiatra de la Cluj – cand o sa catadixasca sa „ma faca” bunic! Sa-l ajut pe „mijlociul” sa-si termine „Dreptul”! S-o „lansez” in viata pe „mezina” pe care acum 12 ani si jumatate „cineva” a abandonat-o intr-un tren de noapte! N-o sa am timp sa ma plictisesc! Si poate in 2012 o sa „ma fac” pensionar! Asta o sa se intample doar daca tandemul Boc&Funeriu n-o sa ma „licentieze”inainte de termen, daca nu vine „asteroidu” sau daca mayasi n-au gresit socotelile! O’m trai sh o’m vide! Buna seara domnilor!

  10. Dane, cu toata consideratia pentru adevarata cultura turca, nu pot consiera Istanbulul un oras european, chiar daca o particica din el se afla „pe continent”.

  11. well, nimic de mirare. realitățile balcanice, mentalitățile retrograde și comuniste nu se vor schimba cu una, cu două (generații). și nici cu sloganuri de 2 bani, menite a momii puținii străini încă destul de naivi încât să-și petreacă aici concediul

  12. Dane, uite ce ne scrie Dinu Paturica… are dreptate, in mare 🙂

    Mai, eu nu spun ca Istanbulul e un oras european, dar feelingul, atmosfera, totul, e incredibil. Gandeste-te ca pe langa cultura otomana, sigur, prezenta peste tot, sunt acolo niste urme, niste vestigii, ce iti vorbesc de Constantin cel Mare, de Iustinian, de Teodosiu, de imparatii bizantini, e Sf. Sofia, e crestinismul oriental, e Roma cea de-a doua. Melanjul e incredibil. Cand ai ocazia, du-te. Din Bucuresti, Taromul zboara foarte ieftin la Istanbul, si intre timp si calatoria cu masina nu-i mai chiar imposibila. De ani de zile visez sa ma reintorc la Istanbul 🙂

    PS: Cred ca imi face mai mare placere sa discut despre asa ceva decat despre politica si alde alea…
    Coane Dinule, e frumoasa Bucovina, o iubesc. Se vede cat bine poate sa faca spiritul civilizator austriac altoit pe fondul romanesc originar si bun 🙂

  13. Trist Dane, insa din pacate asta e mentalitatea romanilor cand vine vorba de turism. Incearca sa te jegmaneasca pentru niste servicii execrabile!

    Spre deosebire de tine eu chiar mi-am dus sotul american prin toata Romania si am avut parte cateodata de niste experiente cumplite! Noroc ca el e fire toleranta fiindca mie imi crapa obrazul de rusine.

    C’est la vie… 😦

  14. Mentalitatea este cea care o permite sistemul
    Daca o reclamatie la protectia consumatorului ar fi fost urmata de un control si de daune acordate pagubitilor si o amenda vinovatilor, asemenea sforarii ar dispare.

    Daca pagubitul nu primeste daune nu are sens sa se mai oboseasca sa faca reclamatie, si cei de la protectia consumatorului daca au salariu fix, si nu au cota parte din amenzi nu are sens sa se puna rau cu respectivii, mai bine profita de un sejur, asa ca nu-i vor sanctiona si metehnele sunt incurajate/stimulate.

  15. Bunăvoinţa românului de rând nu e cauzată decât de o lipsă de educaţie la care au contribuit familia, societatea, lumea în general, dar pentru care principalii vinovaţi sunt părinţii. Competenţa…hmmm, ce-o mai fi şi asta? La noi există o singură regulă: câştigul, cât se poate de rapid şi de sigur.
    Cât despre duduia Udrea, Dane, îţi reamintesc că o ştiai dinainte, pe Traian din care se trage duduia blondă la fel şi cu toate astea… ştii ce-ai făcut. Sunt sigură că nu e confortabil hapul servit de către noi, cei răutăcioşi, care aparţinem celeilalte jumătăţi. Dar, votul trebuie asumat, dacă l-ai desecretizat. 🙂

  16. Land of choice – pentru Ei !
    No choice – pentru noi !

    Caut 300 pentru o sansa !

  17. eu cred ca acei baieti incercau sa faca si ei un ban „cinstit”

    acum…ce sa zic, e vina voastra ca v-ati lasat pacaliti; mai mult ca sigur ca acei indivizi nu au autorizatie de transport de persoane, deci se pot face sesizari la politie

    mi se pare, insa, jenant, sa arunci in carca ministrului aceste lucruri; ministru care are interese la petrosani, nu in banat

    sa nu uitam, insa, faptul ca udrea e cea care a relansat negocierile romaniei cu operatoul german TUI

    si de ce punem totul in spinarea unei blonde? credeati ca ea va rezolva in 4 ani tot ce nu s-a rezolvat in cei 16 anteriori?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: