Vaicareala est-europenilor


Astăzi mi-a atras atenţia un articol de pe Hotnews.ro care prelua cele mai importante afirmatii pe care Zbigniew Brzezinski le-a făcut în cadrul unui interviu în Republica Cehă. Principalele sale afirmatii au fost urmatoarele:

  • a criticat Rusia pentru incercarile sale de a-si recapata puterea prin preluarea controlului in companii strategice din sistemul energetic, spre exemplu. Oamenii n-ar trebui insa sa dramatizeze problema si ar trebui sa se gandeasca ca este responsabilitatea lor sa rezolve problemele. N-ar trebui ca oamenii sa se astepte ca altii sa le rezolve problemele
  • a afirmat ca a prognozat inca din 1968 dezintegrarea sistemului comunist, dupa ce trupele sovietice si cele din Pactul de la Varsovia au invadat Cehoslovacia. Brzezinski a spus ca atunci a afirmat ca acela a fost inceputul sfarsitului pentru sistemul comunist, din cauza ca disensiunile interne erau evidente si aveau efecte devastatoare
  • a spus ca cehoslovacii nu aveau o „atitudine revolutionara” evidenta, precum ungurii sau polonezii. Brzezinski a spus insa ca a vizitat Cehoslovacia in primavara anului 1968, iar contextul politic era foarte „intens”
  • relatiile actuale ale SUA cu Polonia si Republica Cehia nu difera fata de cele existente in urma cu doi ani, in ciuda faptului ca noua administratie americana a decis sa nu mai instaleze un radar in Cehia si interceptoare de rachete in Polonia
  • a afirmat ca este o realitate ca politica externa a SUA vizeaza acum cu precadere zona Pacificului, in detrimentul Europei. „Suprematia Occidentului asupra restului lumii este in plin declin, insa nu pentru ca Occidentul isi pierde valabilitatea, ci pentru ca Asia este in ascensiune”, a afirmat Brzezinski
  • relatiile SUA cu China sunt caracterizate de cooperare, iar americanii si chinezii rezolva impreuna probleme importante: Coreea de Nord, dosarul nuclear iranian, dependenta financiara etc. „Este pur si simplu o chestiune de responsabilitate publica”.

Din tot contextul interviului, punctul forte al acestor afirmaţii gravitează în jurul văicărelii ţărilor est-europene în ceea ce priveşte politica agresivă a Rusiei. Lucru cu care sunt perfect de acord. E greu sa vorbesc în numele tuturor tarilor est-europene, dar vorbesc in numele Romaniei. Dupa 20 de ani de la caderea comunismului politicienii români şi est europeni ar trebui să aibe prestanţă, verticalitate, să nu plece urechea la orice mârâit al lui Medvedev.

Când America a renunţat la radarul in Cehia şi instalatiile anti-racheta din Polonia toţiau început să urle, chiar şi în presa românească, „America ne-atrădat” s.a.m.d. Ceea ce vreau să sesizez este faptul că atunci când SUA au decis să renunţe la acele instalaţii, răspunsul Rusiei a venit prompt: a renunţat şi Rusia la instalaţii similare în apropierea Poloniei pe teritoriul Belorusiei. Nimeni nu a comentat mişcarea Rusiei, deşi a fost salutară.

În ceea ce priveşte politica externă, ţările est-europene (o parte din ele cel putin) fac parte din UE. Conform tratatului de la Lisabona care intra în vigoare de la 1 decembrie 2009, UE va avea un ministru de externe, prin urmare, UE va avea o politică externă bine definită, ceea ce nu exclude impotanţa politicii externe a fiecăre ţări în parte.

Est-europenii au însă darul de a aştepta mereu să le rezolve alţii problemele pe care le-ar putea rezolva chiar ei. Rusia duce o politică agresivă pe plan economic? Foarte bine, de ce nu se pun tările est-europene să facă un plan comun de combatere a acestei agresivităţi economice? Există, pe de altă parte nenumărate programe energetice care tin să minimalizeze importanţa Rusiei în acest aspect: ex Nabucco, South Stream.

Noi îi aşteptăm încă din al doilea război pe americani. Ioan Gavrilă Ogoranu îi aştepta pe când făcea rezistenţă armată în munţii Făgăraşului, iar noi continuăm să-i aşteptăm cotcodăcind şi văicărindu-ne pe la porţile străine.

Îmi vin acum în minte toate problemele iscate în Republica Moldova, teritoriul care va ieşi foarte curând de sub influenţa „marelui URSS”. Dintre toţi politicienii români, în acele momente, cel mai vertical şi cu picioarele bine înfitpe în pământ a fost Traian Băsescu (ceea ce nu înseamnă că îl voi vota :)). Nu s-a sfiit să susţină opoziţia liberală de la Chişinău. În schimb Geoană a mers la Moscova cu capul plecat şi limba scoasă ca să „normalizeze relaţiile cu Rusia”. De normalizat da, dar asta nu trebuie să însemne plecarea capului. Contrar proverbului, capul plecat la un moment dat va fi tăiat!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: