Conferinţă despre Vladimir Ghika


Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la căderea cortinei de fier. O astfel de aniversare nu putea să rămână fără ecou pe plan cultural, prin urmare la Roma se organizează o serie de evenimente interesante în care sunt implicate direct şi instituţiile româneşti, în speţă Ambasada României în Italia, Ambasaa României pe lângă Sfântul Scaun şi Accademia di Romania.

În acest context, în data de 16 octombrie 2009, în sala de conferinţe a Accademiei di Romania a avut loc o conferinţă despre monseniorul Vladimir Ghika, intitulată: Puterea spiritului în epoca totalitarismelor. Vladimir Ghika: domn, preot şi martir, un model contemporan. Evenimentul a adunat laolaltă figuri importante ale culturii româneşti şi italiene, care şi-au dedicat mai mulţi ani pentru a studia figura ilustrului monsenior Vladimir Ghika. La 20 de ani de la căderea comunismului ne dăm seama că, din multe puncte de vedere, în 1989 au murit mulţi oameni pentru nişte idealuri care nu s-au realizat nici în ziua de astăzi. Realitatea care ne înconjoară ne face să simţim adesea un „sentiment acult al irosirii” (sintagma folosita de Dan Caramidariu), un sentiment dureros dar extrem e justificabil. Într-un astfel de context, recuperarea unor modele a căror spirit a fost mai puternic decât un sistem politic opresiv este un imperativ vital.

Monseniorul Vladimir Ghika este, fără îndoială, un astfell de model care trebuie recuperat şi propus tinerilor de astazi ca marturie de viaţă. Din păcate, la nivelul mentalului colectiv românesc astfel de modele individuale sunt extrem de rar percepute ca atare. De cele mai multe ori există tendinţa de a prezenta martirii comunismului într-o formă colectivă şi nu individuală, deşi în spatele fiecărui deţinut politic se află un vast univers sufletesc şi spiritual ce trebuie descoperit.

În cadrul conferinţei au luat cuvândul Rocco Buttiglione, vicepreşedinte al Camerei Deputatilor din Italia care, făcând adesea referire la eseurile lui Vaclav Havel a facut o radiografie al comunismului în general şi al instrumentelor pe care un astfel de regim le folosea pentru a guverna. Vladimir Ghika a fost una dintre victimele acestor instrumente staliniste folosite pentru consolidarea dictaturii. Au mai vorbit, Andrea Riccardi, din partea comunitatii Sant’Egidio, Andrei Brezianu, care a prezentat o biografie schematică, dar extrem de originală a monseniorului Vladimir Ghika, şi ambasadorul României în Italia, dl. Razvan Rusu care a vorbit despre misiunile diplomatice pe care Dimitrie Ghika, fratele lui Vladimir Ghika, le-a desfăşurat la Roma.

În final a fost proiectat în primă viziune documentarul Lettres a mon frere en esil realizat de Anca Berlogea. Documentarul a fost unul extrem de reuşit şi sper să-şi găsească loc în grilele de programe ale posturilor TV care încă mai îndrăznesc să difuzeze emisiuni culturale. Documentarul evocă perioada plină de teroare dintre anii 1947 si 1953, pornind de la câteva scrisori pe care Vladimir GHika le trimisese fratelui sau Dimitrie (plecat în exil la Geneva) şi care au fost descoperite de curând. Familia Ghika a avut posibilitatea să părăsească România alături de regele MIhai al României. Dimitrie GHika a ales calea exilului, în timp ce părintele Vladimir GHika a ales să rămână în ţară, fiin arestat în 1952. Ultimii ani din viaţă şi i-a petrecut în închisoarea Jilava, de unde s-a întors la Casa Tatălui în 1954, fiin îngropat într-o groapa comuna, fără cruci, fără a se şti exact locul unde a fost îngropat.

Unul dintre capetele de acuzaţie împotriva lui Vladimir Ghika a fost constituit chiar de scrisorile trimise fratelui său Dimitrie, scrisori de a căror existenţă a aflat şi Securitatea.

Actualmente, la Congregaţia pentru Cauzele Sfintilor din Roma este în curs procesul e beatificare şi canonizare a monseniorului Vladimir GHika.

Din Partea Colegiului Pio Romeno, la eveniment au fost prezenţi pr. Claudiu Pop, rectorul colegiului, pr. Vasile Man, vicerectorul colegiului şi 3 studenţi: Lucian Marusciac, Florin Pintea şi subsemnatul.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: