Doar noaptea


Doar noaptea se-aude tăcerea vorbind

Prin glasul lunii şi-al stelelor şoapte,

Pe aripi de îngeri în taină vestind

Că şi lumina răsare din noapte!

În noapte, cerul prăvale un fulger,

Ce hulpav se-nfruptă din negrul nocturn

Şi-aprinde în inimi uitate de cer,

Focuri sufocate în albul diurn.

Un foc, o iubire, un vis ireal,

Sortit a fi stins de-a zilei lumină,

Dar care se luptă să fie real,

Nu himeră, ci iubire divină.

Acest fulger ce luminează zarea

Învăluit în misterul tăcerii,

Dă glas unui foc ce transcede visarea

Şi arde tăcut pe altarul iubirii!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: