Gadamer, ultimul neoplatonic


MI s-a făcut dor să citesc filosfie, filosofie pura fara interpretari teologice. Mai mult, mi s-a făcut dor să citesc filosofie în germană. Astfel am luat din raftul biblioteci Wahrheit unde Methode de Hans Georg Gadamer (nu ştiu dacă există sau nu o ediţie în limba română a aceste cărţi. Dacă există, aş fi recunoscător celui care mi-o poate indica), un filosof german discipol al lui Heidegger.

Tema aceste cărţi este problema ermeneutică. Fenomenul înţelegerii şi al interpretării corecte a ceea ce a fost înţeles nu este doar o problemă de metodă a ştiinţelor spiritului, ci transcende acest aspect restrictiv al unei metodologii formale, pentru a putea discuta problema cunoaşterii şi a adevărului pornind de la o experienţă mult mai profundă. Gadamer judecă critic raportul care se instaurează între ştiinţele moderne, pentru care adevărul şi cunoaşterea este o problemă de metodologie, şi ştiinţele spiritului care au, în aceeaşi măsură, drept obiect adevărul şi cunoaşterea. Ştiinţele moderne ar trebui să-şi depăşească autosuficienţa exclusivistă şi să recunoască faptul că există un adevăr şi dincolo de ele, căci adevărul, spune Gadamer, este strâns legat de anumite experienţe care se plasează în afara ştiinţei. Astfel, filosofia, arta şi chiar istoria sunt purtătoare de adevăr, dar un adevăr care nu poate şi nu trebuie verifica prin intermediul mijloacelor metodice ale ştiinţei. Faptul că filosofia şi continuă să existe ca forme de expresie a fiinţei umane este o atenţionare pentru conştiinţa ştiinţifică să-şi vadă propriile limite. Acestea sunt premizele pe care Gadamer îşi bazează cercetările sale din Wahrheit und Methode.

Gadamer se autodefineşte drept fiind ultimul neoplatonic. Acest lucru l-am auzit încă de acum 3 ani dar nu l-am înţeles pe deplin. Probabil nici acum nu îl înţeleg pe deplin, dar am reuşit să percep câteva semnificaţii mai profunde pentru această adnotare. Trăim într-o lume în care totul se învârte în jurul ştiinţelor exacte, care se revendică din aristotelism. Atenţa deosebită pe care umanitatea o acordă acestui tip de ştiinţe considerate drept unicul criteriu de adevăr al realităţii, au făcut să crească şi orgoliul acestor ştiinţe ce le-a dus spre o auto-suficienţă exclusivistă. Gadamer observă acest lucru şi încearcă să arate că această prerogativă auto-asumată de către ştiinţele exacte este un exces de zel. De aceea putem spune că aristotelismul predomină în timp ce platonismul este pe cale de dispariţie. Deş îmi place Aristotel, încep să urăsc ceea ce a devenit aristotelismul astăzi.

Un alt aspect ar fi acela că însăşi Biserica (a se înţelege Biserica Catolică de rit latin) bate apa în piuă pe acest aristotelism şi încearcă să-şi definească credinţa prin intermediul categoriilor aristotelico-tomiste. Or acesta este exact punctul unde învăţătura teologică a Bisericii intră în conflict cu ştiinţele moderne. Limbajul teologic latin este exclusiv aristotelic, având rădăcini în acelaşi aristotelis de la care se revendică ştiinţa. Având un izvor comun dar obiecte formale şi concluzii divergente, ştiinţa exactă de factură aristotelică respinge destul de vehement teologia catolică, tot de factură aristotelică. Fără a nega importanţa tomismului aristotelic, cred totuşi că a venit vremea când aceste categorii nu mai au legitimitatea de odinioară. Biserica Catolică ar trebui să redescopere platonismul pentru a avea un dialog prosper cu ştiinţele moderne şi pentru a putea fi înţeleasă mai bine de lume. În acest sens Bisericile Ortodoxe au un net avantaj: ele au păstrat o expresie, în mare măsură neoplatonistă, a teologiei lor. De aceea, bisericile răsăritene se pot face mai înţelese în rândul oamenilor.

Cred că aceasta este o temă interesantă pe care voi incerca să o cercetez mai pe larg în perioada următoare.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: