Descoperindu-l pe Heisenberg


În peregrinarea mea prin ţară am ajuns la un moment dat şi la Sibiu de unde mi-am cumpărat o carte interesantă: Werner Heisenberg – Partea şi întregul. De Heisenberg auzisem mai de multicel însă, dat fiind faptul că era fizician, nu m-am interesat niciodată prea mult de preocpările sale, până când, anul trecut, am ajuns să găsesc o citare din Heisenberg în cartea lui Joseph Ratzinger Fede verità e tolleranza. Acolo Ratzinger aducea în discuţie un fragment din Der Teil und das Ganze în care Heisenberg, Wolfgang Pauli şi Paul Dirac discutau despre locul religiei într-o lumea în care se resimţea un imens salt al ştiinţelor naturii, ajungând la concluzia că o sciziune irevocabilă între raţiune şi credinţă ar conduce la atrocităţi inimaginabile. Având în vedere că această discuţie a avut loc în anul 1927, nu putem dubita asupra profetismului ascuns în această afirmaţie. Am fost atât de impresionat de această relatare încât am hotărât. că atunci când voi găsi cartea lui Heisenberg o voi cumpăra numaidecât.

De puţin timp am început să citesc această carte care m-a impresionat încă înainte de a o fi terminat. Spre uimirea mea am descoperit în Heisenberg un fizician mai atras de cugetarea filosofică decât de demonstraţia matematică. El însuşi mărturiseşte acest lucru, menţionând că din cauza acestei înclinaţii ilustrul matematician Lindemann a refuzat să-l ia ca discipol.

În prima parte a cărţii, Heisenberg relatează primele sale întâlniri cu fizica atomică, cu profesorul Sommerfeld, cu Niels Bohr şi cu Wolfgang Pauli. Într-un limbaj destul de accesibil chiar şi celor neinstruiţi la atelierele fizicii, autorul explică stadiul de atunci a fizicii atomice, un vast domeniu nedefrişat încă pe acea vreme. Principalul lucru ce-i contraria oarecum pe fizicienii de atunci era stabilitatea atomilor, mai cu seamă faptul că, de exemplu, în cadrul unei molecule de apă un atom de oxigen atrage mereu doar 2 atomi de hidrogen. Mişcarea electronilor putea fi studiată doar într-un mod rudimentar pe acea vreme dar chiar şi aşa mulţi fizicieni ajunseseră la concluzia miscările electronilor nu puteau fi calculatele cu legile mecanice newtoniene. Bazat mai mult pe intuiţie, Niels Bohr a reuşit să determine valenţele tuturor atomilor din tabelul lui Mendleev, un lucru pentru care fizicianul a primit premiul Nobel dar care trebuia continuat. Din aceste motive, Heisenberg a dorit să se dedice studiul atomilor.

Un alt aspect interesant ce poate fi desprins din primele pagini ale cărţii, ar fi distinţia între fizica experimentală şi fizica teoretică. Heisenberg mărturiseşte că a fost destul de deprimat atunci când profesorul Sommerfeld i-a explicat că pentru a studia ceea ce dorea el, trebuia să treacă prin „munca de jos” a măsurătorilor şi a construcţiei de aparate. Într-o discuţie cu Pauli, cei doi ajung la concluzia că, dată fiind aria vastă de sondare a fizicii, este necesară o despicare a fizicii în mai multe arii specializate, cum ar fi fizica experimentală şi fizica teoretică. Ei doi erau atraşi mai mult de cea din urmă. Fizica teortică ar avea îndatorirea de a structura, evalua, proba, datele obţinute prin fizica experimentală pentru ca acestea să fie exprimate prin intermediul unor teorii general valabile. Ei considerau că este imposibil ca un fizician să fie, în acelaşi timp, un bun experimentator şi un bun teoretician.

Aş zice că această observaţie ar putea fi valabilă mai în toate domeniile. Necunoscând resorturile specifice tuturor disciplinelor mă voi rezuma la a vedea această problemă din punctul de vedere al teologiei. Scolasticii au definit, de regulă, teologia ca fiind discursul despre DUmnezeu în timp ce orientul creştin a preferat mereu o descriere a teologiei drept întâlnire cu Dumnezeu. Misticii au adesea dificultate în a structura, sistematiza, evalua şi exprima experienţele lor religioase. În aceeaşi măsură, teologii erudiţi au adesea o oarecare dificultate în a întreţine o viaţă spirituală la fel de vie şi animată ca a unui mistic. Prin urmare, Biserica are nevoie atât de mistici (experimentatori), cât şi de teologi în sens scolastic (teoreticieni).

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: